Lapte de pasare

Acesta este un desert care, spre deosebire de majoritatea blogospodinelor, nu mi-a incantat papilele gustative in copilarie. L-am mancat de abia in liceu, si atunci, o portioara mica, fiind in vizita, la cineva. A avut un gust ciudat, ca atunci cand manaci prima data ceva, si avind pe atunci fabuloasa greutate de 45 kg, atat am retinut: ”Ca ingrasa!”. Deci, comanda data creierului a fost ”Elimina!” Si eliminat a fost, din memorie, pana acum un an de zile, cand, devenita blogospodina vizitatoare, ne-am reintalnit!
Si, fiind intr-o cu totul alta stare, creierul meu mai relaxat (cu creierul pereche gasit intre timp!), fara comenzi restrictive, nu am mai rezistat. Numai ca amintirile revenind (mie imi ies bulgarii din prima, mie nu imi ies, parca nu e destul de mult lasat la rece, faina se mai simte…si alte pareri exprimate la masa cu pricina), am renuntat sa-l mai fac. Pana cand, increzatoare in veleitatile mele GDC-iste, i-a sosit momentul.
Rezultatul? Normal, ceva mult mai bun si gustos decat am mancat prima oara!
Cata lipsa de modestie!

Ingrediente:

* 1 litru lapte,
* 6,7 oua intregi,
* 200 g de zahar pudra sau un zahar mai fin,
* 1 pachet zahar vanilat sau o esenta de vanilie,
* 10, 15 g faina alba,
* Optional, putina esenta rom.




Mod de preparare:

Albusurile se bat spuma, iar apoi se amesteca cu jumatate din cantitatea de zahar, pana nu se mai dezlipeste de vas si nu cade cand se intoarce vasul cu fundul in sus.

Intr-un alt vas se freaca galbenusurile cu restul de zahar, cu praful de vanilie si cu faina, pana devine o crema omogena.
Intr-o cratita, se pune laptele la fiert, pana da in clocot. Se da focul la mic, se ia cu o lingura albusul batut si se toarna in lapte, lasandu-l sa clocoteasca pe ambele fete, cate 2 minute. Se scot cu spumiera si se asaza intr-o strecuratoare, deasupra unui castron.
In vasul in care am mixat galbenusurile, turnam lapte, cate un pic, si amestecam usor, la viteza mica a mixerului, pana cand se omogenizeaza bine. Turnam apoi compozitia obtinuta peste laptele din vas si amestecam, la foc mic, pana devine o pasta groasa. Ne dam seama cand e gata introducînd în vas o lingura de lemn: daca se lipeste de lingura, este gata, daca se scurge, mai lasam pe foc (2 min.) pana devine ca o smantana mai groasa.
Se toarna intr-un vas pasta, iar deasupra incorporam usor, cu o paleta/ lingura, bulele de albus!



Se lasa la rece cateva ore!
Crema va deveni mai onctuoasa, iar bulele de albus foarte fine!
E un desert foarte racoritor!
E bine sa folosim lapte de tara sau pasteurizat (nu UHT) si oua de tara, crema va deveni de un galben mai intens, spre portocaliu. Si isi va pastra intact si gustul copilariei!

Pofta buna,

Cu drag,
GDC