Lapte de pasare





Acesta este un desert care, spre deosebire de majoritatea blogospodinelor, nu mi-a incantat papilele gustative in copilarie. L-am mancat de abia in liceu, si atunci, o portioara mica, fiind in vizita, la cineva. A avut un gust ciudat, ca atunci cand manaci prima data ceva, si avind pe atunci fabuloasa greutate de 45 kg, atat am retinut: ”Ca ingrasa!”. Deci, comanda data creierului a fost ”Elimina!” Si eliminat a fost, din memorie, pana acum un an de zile, cand, devenita blogospodina vizitatoare, ne-am reintalnit!
Si, fiind intr-o cu totul alta stare, creierul meu mai relaxat (cu creierul pereche gasit intre timp!), fara comenzi restrictive, nu am mai rezistat. Numai ca amintirile revenind (mie imi ies bulgarii din prima, mie nu imi ies, parca nu e destul de mult lasat la rece, faina se mai simte…si alte pareri exprimate la masa cu pricina), am renuntat sa-l mai fac. Pana cand, increzatoare in veleitatile mele GDC-iste, i-a sosit momentul.
Rezultatul? Normal, ceva mult mai bun si gustos decat am mancat prima oara!
Cata lipsa de modestie!

Ingrediente:

* 1 litru lapte,
* 6,7 oua intregi,
* 200 g de zahar pudra sau un zahar mai fin,
* 1 pachet zahar vanilat sau o esenta de vanilie,
* 10, 15 g faina alba,
* Optional, putina esenta rom.




Mod de preparare:


Albusurile se bat spuma, iar apoi se amesteca cu jumatate din cantitatea de zahar, pana nu se mai dezlipeste de vas si nu cade cand se intoarce vasul cu fundul in sus.

Intr-un alt vas se freaca galbenusurile cu restul de zahar, cu praful de vanilie si cu faina, pana devine o crema omogena.
Intr-o cratita, se pune laptele la fiert, pana da in clocot. Se da focul la mic, se ia cu o lingura albusul batut si se toarna in lapte, lasandu-l sa clocoteasca pe ambele fete, cate 2 minute. Se scot cu spumiera si se asaza intr-o strecuratoare, deasupra unui castron.
In vasul in care am mixat galbenusurile, turnam lapte, cate un pic, si amestecam usor, la viteza mica a mixerului, pana cand se omogenizeaza bine. Turnam apoi compozitia obtinuta peste laptele din vas si amestecam, la foc mic, pana devine o pasta groasa. Ne dam seama cand e gata introducînd în vas o lingura de lemn: daca se lipeste de lingura, este gata, daca se scurge, mai lasam pe foc (2 min.) pana devine ca o smantana mai groasa.
Se toarna intr-un vas pasta, iar deasupra incorporam usor, cu o paleta/ lingura, bulele de albus!



Se lasa la rece cateva ore!
Crema va deveni mai onctuoasa, iar bulele de albus foarte fine!
E un desert foarte racoritor!
E bine sa folosim lapte de tara sau pasteurizat (nu UHT) si oua de tara, crema va deveni de un galben mai intens, spre portocaliu. Si isi va pastra intact si gustul copilariei!

Pofta buna,

Cu drag,
GDC

21 de comentarii:

  1. Nu imi place laptele de pasare, nici in copilarie nu mi-a placut! Faceau ai mei destul de des! Lui Olivier ii place...poate ca ma hotaresc si eu inr-o zi!
    Irina

    RăspundețiȘtergere
  2. E foarte bun rece. Dany a baut cu cana. In schimb albuselelele (ce mi-e drag pluralul asta, asa spunea cand era mica!), deloc!
    Vezi cum gresesc parintii cu copiii lor? Ii indoapa cu acelasi fel de mancare, pana nu mai pot astia mici? Hi,hi!
    Cred si eu ca ii place lui Olivier, el mananca boulles de neige, iar tu “lapte de pasare”!
    Ca sa-ti placa, data viitoare fa “boulles de neige”!
    Cu drag, GDC!
    Un bisou GDC-ist!

    RăspundețiȘtergere
  3. Da chiar ca mi-ai adus aminte de copilarie. Aproape ca uitasem de ea. In curind incerc reteta ta. Mersi si o seara placuta! Cami

    RăspundețiȘtergere
  4. Mama nu ne-a facut asa ceva niciodata. Nici eu n-am facut niciodata. Oare-mi place? :))

    RăspundețiȘtergere
  5. nu am facut niciodata lapte de pasare! trebuie neaparat sa incerc! imi place cum arata!:D

    RăspundețiȘtergere
  6. Ohhh, Miha, iti va placea, cu siguranta, si copilasilor, daca torni la fiecare cate o cana de ciocolata topita peste!
    Mamele noastre au fost prietene? Nici mie nu mi-a facut niciodata!

    RăspundețiȘtergere
  7. Sa incerci, Diamond, la cat de bine gatesti, iti va iesi o minunatie, sunt sigura!

    RăspundețiȘtergere
  8. GDC, ce pofta mi-ai facut :P
    A fost al doilea dulce pe care am incercat sa-l fac, dupa pricomigdale, si a fost un dezastru :)).. dar aveam vreo 10-11 ani (tanara si nelinistita:)))
    Arata minunat.. sper sa fac si eu cat de curand, de data asta cum trebuie ;)

    RăspundețiȘtergere
  9. Olgutza, la 10 ani? De fapt,de ce ma mir? Alte vremuri sunt acum. Pe vremea mea...nu erau ustensile moderne.Hm,hm!
    De la 10 ani tin minte ca fugeam de invartit maioneza cu linguraaa...era cea mai crunta pedeapsa!
    Sa o faci din nou,si, daca respecti pasii de aici, nu are cum sa nu iti iasa. Asta e primul meu lapte de pasare. Pentru ca vor mai urma si altiii (lapti, adica!).Hi,hi!

    RăspundețiȘtergere
  10. uite nici mie nu-mi place laptele de pasare, mereu il facea bunica, am gustat putin, dar nu stiu de ce mi se facea scarba de el...dar poate nu-i asa de rau cum mi-a ramas mie in minte,poate am sa ma incumet si am sa-l fac intr-o zi, macar asa in amintirea bunicului,dumnezeu sa-l odihneasca, ca tare ii placea:)

    RăspundețiȘtergere
  11. eu personal nu am facut niciodata,dar mama facea cand eram mica, si mai ales bolnava si tin minte ca avea un gust extraordinar,de vanilie.ea folosea batoane de vanilie.de laptele asta de pasare se leaga cea mai veche amintire a mea ,de la 2 ani,cand mi-au operat amigdalele si mama mi-a facut felul acesta drept premiu.si sunt ceva ani de atunci.nici nu pot sa-i scriu ca nu-mi vine a crede.

    RăspundețiȘtergere
  12. Olguta,si la tine exagera bunica cu reteta asta?
    Mie imi place mult crema rece.
    Daca il vei face, sa ma anunti cum ti-a iesit!

    RăspundețiȘtergere
  13. Pansy! In sfarsit cineva care isi aminteste cu drag de laptele de pasare!
    Eu ma bosumflasem cand am vazut ca toti au mancat cand erau mici, numai eu nu!

    RăspundețiȘtergere
  14. Pansy, si sa-l faci si tu,dar nu neaparat dupa vreo operatie, Doamne fereste! Te vei simti din nou alintata, ca atunci cand erai mica!
    P.S. Eu am fost mai mult treaza la scoaterea amigdalelor.Brrr.Cumplit!

    RăspundețiȘtergere
  15. mai bine nu,c-o sa-l mananc eu

    RăspundețiȘtergere
  16. Mie mi-a placut si inca imi place laptele de pasare. Frumoase poze ai facut, mai ales prima!

    RăspundețiȘtergere
  17. Andrei, inseana ca nu ai facut mofturi la masa cand erai mic. Asta nu mai merge cu o afumatura!

    RăspundețiȘtergere
  18. Hihi, ca erai curioasa cine e doamna Comsa, iti dau linkul care sa te lamureasca.:)))))))
    http://casutalaurei.blogspot.com/2009/10/gastronomie-cu-arome-de-odinioara.html

    RăspundețiȘtergere
  19. Ceva atat de simplu si totusi atat de gustooooos! :)
    Pe blogul meu te asteapta un mic premiu de Florii. http://testdaiana1.blogspot.com/2010/03/premii-de-florii.html

    RăspundețiȘtergere
  20. Am facut reteta asta o singura data si mi-a placut la nebunie, dar asta a fost acum mult timp. Arata tare bine laptele tau, o sa fac si eu NEAPARAT. Cit mai curind.

    RăspundețiȘtergere